Cum s? studiezi pentru KNS: întreb?rile oficiale despre societatea olandez?

KNS (Cunoa?terea Societ??ii Olandeze) este partea cea mai „de memorat” a examenului — ?i de aceea este locul unde se câ?tig? puncte cu metod?.

Cele 100 de întreb?ri

Toate întreb?rile provin din cartea cu fotografii „Naar Nederland”: sunt 100 de întreb?ri cu r?spuns fix. La examen primi?i 30 ?i trebuie s? ave?i 21 corecte pentru a trece.

Cele ?apte teme oficiale

Cele 100 de întreb?ri nu sunt izolate: manualul le organizeaz? pe cele ?apte teme ale filmului oficial. Studierea tem? cu tem? — ?i nu a întregii liste dintr-o dat? — este modul pe care materialul însu?i îl recomand? ?i este ceea ce face diferen?a între a memora 100 de r?spunsuri ?i a în?elege subiectul.

1. ??rile de Jos: geografie, transport ?i locuin?? — unde se afl? ?ara, cum se deplaseaz? oamenii, cum sunt casele.
2. Istorie — reperele pe care filmul le prezint?.
3. Organizare teritorial?, politic? ?i constitu?ie — cum este guvernat? ?ara, ce este constitu?ia, cum se voteaz?.
4. Limba olandez? — locul limbii în via?a ??rii.
5. Educa?ie ?i înv???mânt — cum func?ioneaz? ?coala ?i cine trebuie s? o frecventeze.
6. Asisten?? medical? — cum se acceseaz? medicul ?i asigurarea de s?n?tate.
7. Munc? ?i venit — munc?, salariu ?i drepturi.

?apte teme, 100 de întreb?ri: rezult? o medie de paisprezece-cincisprezece întreb?ri pe tem?. Este câte un bloc pe zi timp de o s?pt?mân?, apoi recapitul?ri.

Cum este o întrebare, de fapt

Fiecare întrebare are o fotografie ?i dou? variante — A sau B. Nu exist? trei sau patru. Aceasta este întrebarea pe care manualul oficial o public? drept exemplu:

„U ziet de Nederlandse vlag. Wat zijn de kleuren van de Nederlandse vlag?”
(Vezi drapelul olandez. Care sunt culorile drapelului olandez?)

A — Rood, wit, blauw  |  B — Rood, wit, oranje

R?spunsul este A: ro?u, alb ?i albastru. Portocaliul este culoarea casei regale ?i apare peste tot în zilele de s?rb?toare — tocmai de aceea exist? varianta B. Cele dou? op?iuni sunt aproape întotdeauna astfel: una corect? ?i una plauzibil?.

Ce înseamn? aceasta pentru strategia dumneavoastr?: cu dou? variante, chiar ?i f?r? s? ?ti?i, nimeri?i jum?tate din timp. Nu l?sa?i niciodat? o întrebare necompletat?. ?i, la studiu, nu memora?i doar r?spunsul corect — în?elege?i de ce varianta gre?it? pare corect?. Aceasta este întrebarea care va pica.

Cum s? studiezi

• Pu?in ?i în fiecare zi — 15 pân? la 20 de minute zilnic fixeaz? mai bine decât sesiuni lungi ?i rare.
• Repeti?ie spa?iat? — recapitula?i mai mult întreb?rile la care gre?i?i ?i mai pu?in pe cele pe care le st?pâni?i deja.
• Asocia?i cu imaginea — fiecare întrebare are o fotografie; a v? aminti imaginea ajut? s? v? aminti?i r?spunsul.
• Simula?i examenul — r?spunde?i la blocuri de 30 de întreb?ri cronometrate pentru a câ?tiga încredere.

Filmul este materia — întreb?rile vin din el

Mult? lume studiaz? lista celor 100 de întreb?ri ?i nu vede niciodat? filmul oficial. Înseamn? s? studiezi r?spunsurile f?r? s? vezi lec?ia.

Cele ?apte teme de mai sus sunt cele ?apte capitole ale filmului. Întreb?rile nu au fost scrise separat: provin din ceea ce arat? filmul ?i de aceea fotografia fiec?rei întreb?ri este de obicei o scen? pe care a?i v?zut-o deja. Cine a v?zut filmul recunoa?te imaginea ?i r?spunsul vine singur; cine a memorat doar lista trebuie s? î?i aminteasc? text.

Cum s? îl folosi?i f?r? a pierde timp:

• O vizionare întreag?, f?r? oprire, chiar în prima s?pt?mân?. Nu lua?i noti?e. Este doar pentru a câ?tiga context — f?r? context, cele 100 de întreb?ri sunt 100 de fapte izolate.
• Apoi, un capitol pe zi, ?i dup? fiecare capitol r?spunde?i la întreb?rile acelei teme. Aici gruparea pe teme d? roade: vede?i ?i r?spunde?i în acela?i bloc, cât timp imaginea este înc? proasp?t?.
• Cu subtitr?ri în limba dumneavoastr? prima dat?, f?r? subtitr?ri a doua oar?. La a doua vizionare ?ti?i deja ce se întâmpl?, iar urechea începe s? prind? cuvinte izolate — ceea ce ajut? mai târziu la citire ?i la vorbire.

Sunt câteva ore de film ?i este diferen?a dintre a memora ?i a în?elege. La examen, a în?elege este mai rapid — ?i sub presiune, viteza este ceea ce lipse?te.

Nu l?sa?i niciodat? o întrebare necompletat?: cu dou? variante, ghicitul valoreaz? în medie jum?tate de punct; necompletat valoreaz? zero garantat.

Un plan de patru s?pt?mâni

Dac? ave?i o lun? pân? la examen, aceasta ajunge — cu 15 pân? la 20 de minute pe zi.

• S?pt?mâna 1 — temele 1 pân? la 3. Geografie ?i transporturi, istorie, politic? ?i constitu?ie. Sunt temele cu cele mai multe întreb?ri ?i cele mai concrete.
• S?pt?mâna 2 — temele 4 pân? la 7. Limb?, educa?ie, s?n?tate ?i munc?. Mai scurte ?i legate de via?a de zi cu zi a celor care vor locui în ?ar?.
• S?pt?mâna 3 — doar ce a?i gre?it. Nu v? întoarce?i la început. Recapitula?i doar întreb?rile pe care le-a?i ratat în primele dou? s?pt?mâni: înseamn? jum?tate din timp ?i dublu beneficiu.
• S?pt?mâna 4 — simul?ri cronometrate. Blocuri de 30 de întreb?ri, cu cronometru, ca în ziua examenului. Scopul nu este s? nimeri?i totul: este s? v? obi?nui?i cu ritmul ?i s? nu mai ezita?i.

Trei capcane care cost? puncte

1. Studierea listei întotdeauna în aceea?i ordine. Se fixeaz? succesiunea, nu r?spunsul. La examen întreb?rile vin amestecate ?i memoria cedeaz?. Amesteca?i întotdeauna.
2. L?sarea necompletat? din ezitare. Sunt dou? variante. Necompletat valoreaz? zero garantat; ghicitul valoreaz? în medie jum?tate de punct.
3. Amânarea KNS pentru final. Este partea cea mai u?or de îmbun?t??it ?i cea pe care cei mai mul?i o amân? pentru c? „v?d eu mai târziu”. F?cut devreme, elibereaz? ultimele s?pt?mâni pentru Spreken, care este locul unde se pierde timp cu adev?rat.

KNS nu cere olandez? fluent? nici cultur? general?: cere metod? ?i repeti?ie. Este partea examenului în care efortul se converte?te în not? în modul cel mai direct — ?i de aceea este prima care trebuie aranjat?.

Pe platforma noastr?, modulul KNS aduce întreb?rile cu fotografiile oficiale ?i repeti?ie inteligent? pentru a fixa totul pân? în ziua examenului.

Întreb?ri frecvente despre KNS

Câte întreb?ri pic? ?i de unde provin?

Pic? 30, extrase dintr-un set închis de 100. Nu exist? întreb?ri surpriz? în afara acestei liste: setul este public ?i provine din materialul oficial. Este ceea ce face aceast? parte atât de diferit? de celelalte dou? — chiar se poate preg?ti totul.

Câte variante are fiecare întrebare?

Dou?, A ?i B. Una corect? ?i una care pare corect?. Nu exist? „niciuna dintre cele anterioare” nici r?spuns deschis.

Trebuie s? ?tiu olandez? pentru KNS?

KNS evalueaz? cunoa?terea despre ?ar?, nu st?pânirea limbii. Dar preg?ti?i-v? studiind cu enun?urile a?a cum apar în materialul oficial, nu doar prin traducere — a ajunge la examen obi?nuit cu frazele originale economise?te ezitare.

Pot face doar aceast? parte?

Cele trei p?r?i ale examenului sunt independente: pot fi f?cute ?i pl?tite separat ?i pot fi repetate izolat dac? pica?i. Valorile ?i pa?ii înscrierii sunt în articolul despre cât cost? ?i cum s? v? înscrie?i.

Cât timp trebuie pentru a studia KNS?

Cu 15 pân? la 20 de minute pe zi, o lun? este suficient? — este planul de patru s?pt?mâni de mai sus. Cine tr?ie?te deja înconjurat de material în olandez? are de obicei nevoie de mai pu?in; cine începe de la zero absolut, de ?ase s?pt?mâni.

Cu ce ar trebui s? încep, dintre cele trei p?r?i?

Cu KNS. Este cea care cre?te cel mai rapid ?i cea care depinde cel mai pu?in de practic?. Las? s?pt?mânile urm?toare libere pentru Spreken, care este locul unde aproape toat? lumea pierde timp — ?i puncte.

Partea urm?toare ? Spreken: exemple de întreb?ri ?i pronun?ie
Partea de vorbire este cea care sperie cel mai mult la basisexamen inburgering. Vede?i exemple de întreb?ri, r?spunsuri-model la nivelul A1 ?i gre?elile care fac s? pierde?i puncte.